Ansamblul BĂNĂȚANUL, al Comunei Gavojdia
Inceputul activitatii culturala a Comunei Gavojdia este inca din anul 1953 ,cand a fost numit director al caminului Cultural prof. Lazar Ioan, pana in 1956. Din 1959 pana in 1968 activitatea culturala a fost condusa de inv. Sarbu Emilia. Muzeul satesc a fost organizat prin contributia inv. Sarbu Emilia. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale portul gavojdenilor se prezenta astfel : – la femei, camasa de panza, oprege si catrinte din fir de lana de birca tesute in culori inchise, diferite la femeile in varsta si in culori deschise la cele tinere. Pe picioare purtau cizme din pasla, la mijloc erau incinse cu briu, ori cu bracie. Fetele si nevestele tinere purtau pe frunte salba cu bani de argint / taleri / ori panglica, iar unele neveste purtau in sarbatori „conci” iar la gat salba cu taleri de ergint. Femeile in varsta purtau pe cap carpe de culoare inchisa. Purtau spacele cu cusaturi in motive romanesti atait cele tinere cat si cele in varsta. Deasupra de spacele purtau bechese si cocele, iar iarna sube. Toate aceste articole de imbracaminte erau facute in industria casnica de catre femeile din satul Gavojdia.
La barbati pe picioare se purtau opinci cu obele tesute in razboi cu fir de lan colorata, iar cei tineri purtau cizme ori tureci din piele. Purtau camasa lunga ori tesuta din canepa sau in si indispensabile lungi si largi, in doi lati, iar la mijloc erau incinsi cu curea de piele lata / prastie / in care tineau banii, etc. Peste camasa purtau laibar de suba ori cojoc din piele ; pe cap, vara purtau palarie, iarna purtau caciula „clabat”. La hora, in duminici si sarbatori sau la ruga si alte petreceri se executau dansurile populare : „tincoveanca”, „iedera”, „batul”, „braul”, etc.
La initiativa primarului Danut Stoica, in anul 2017, se infiinteaza Ansamblul “Banatanul” , care este constituit din tineri ai comunei ,care din pasiune pentru folclorul banatan au reusit in scurt timp sub indrumarea prof.coregraf Puiu Munteanu sa duca numele comunei si al formatiei artistice la cele mai importante festrivaluri nationale si internationale. Se pun bazele unui repertoriu bogat care cuprinde toata aria etnofolclorica a banatului de pusta si munte.
Prezent din 2019 la Festivalul Lada cu Zestre, festival organizat de CJ Timis si Centrul de Cultura si Arta al jud Timis, ansamblul a fost permanent ocupant al locului I, la sectiunea coregrafie, atat la cei mici,categoria 10 – 14 ani, cat si la cei mari. Participa anual la reuniuni folclorice nationale si internationale: Armenis, Belint, Lugoj,Rasinari, Turcia, Bulgaria .
Participa anual la toate manifestarile folclorice ale comunei noastre,organizate odata cu Hramul Bisericilor din : Lugojel,Gavojdia, Salbagel, Jena.
Participa anual la workchopuri coregrafice si Tabare de Folclor ,organizate de institutii de cultura abilitate in instruirea si pregatirea formatiilor artistice. Se preocupa ,permanent de imbunatatirea repertoriului coregrafic si atragerea de noi tineri dansatori ai comunei.
Toate aceste activitati,au dus la o recunoaste profesionala de organizatorii festivalurilor nationale si internationale,sosind pe adresa Ansamblului “Banatanul” ,numeroase invitatii de participare,unde artistii din comuna noastra ,promoveaza :jocurile,obiceiurile si chiar abilitatile culinare ale locuitorilor comunei .
Ansamblul “Banatanul”, dispune de o garderoba propie de costume nationale,asigurate de administratia locala prin proiectele de finantare depuse de Primarul Dant Stoica ,inspirate din cele scrise in monografia comunei noastre ,regasindu-se printre componente : spacel, poale, catrante, suba, laibar, cingatoare.
Creaza o buna imagine a administratiei locale atat in tara cat si in strainatate ,dervenind parter la numeroase activitati festivaliere cu renume international.